Boala artrozică – simptome, tratament, de ce apare – descopera-carasul.ro

Artroza articulațiilor interfalangiene

Cartilajul articular îndeplineşte două funcţii importante: intervine în biomecanica articulaţiei, permiţând mobilitatea aproape fără frecare şi acţionează ca amortizor, transmiţând sarcina, prin suprafeţele articulare, ţesuturilor din jur. Proprietăţile de elasticitate şi rezistenţă sunt asigurate de proteoglicanii şi colagenul matricei extracelulare.

artroza de gradul I al articulației umărului

Elementele proteoglicanilor matricei sunt metabolizate activ şi resintetizate, având un timp de înjumătăţire de săptămâni. Componenta principală a proteoglicanilor este reprezentată de glicozaminoglicanii sulfataţi condroitin — sulfat, keratan — sulfat şi dermatan — sulfatputernic încărcaţi electronegativ, responsabili de elasticitatea cartilajului.

Procesele responsabile de degradarea colagenului şi a proteoglicanilor în boala artrozică sunt cauzate de enzimele proteolitice sintetizate şi eliberate chiar de condrocite.

Artroza articulațiilor interfalangiene unor puternice enzime proteolitice şi activarea lor ulterioară în matrice depăşeşte mecanismele naturale de apărare a matricei şi, în cele din urmă, determină degradarea colagenului şi fisurarea proteoglicanilor.

Tratamentul chirurgical Boala artrozică reprezintă un grup de afecțiuni care are ca principală caracteristică dezechilibrarea proceselor de degradare și sinteză la nivelul cartilajului articular și osului subcondral determinând distrugerea cartilajului articular și modificări ale osului subcondral caracteristice bolii artrozice. Artroza este considerată o boală neinflamatorie a articulațiilor mobile fiind caracterizată prin durere, deformare și mărire de volum a articulației cu limitarea mobilității articulare. Din punct de vedere patologic apare alterarea biochimică și structurală a cartilajului articular cu leziuni distructiv-erozive ale cartilajului și scleroza osului subcondral cu apariția de chisturi osoase și osteofite.

Din punct de vedere artroscopic, trăsăturile patognomonice ale bolii artrozice gata constituite sunt: ulceraţia focală a cartilajului în zonele de presiune prin care se observă osul eburnat asemănător cu fildeşul ; osteofitele juxtaarticulare, ce cresc în zona marginală a articulaţiei. Este important de înţeles că aceste faze reprezintă stadiul terminal al unui proces de lungă durată şi continuu.

La acest proces participă şi osul, prin: modificări reactive scleroză osoasă în zona cartilajului afectat, formarea de chiste osoase care pot comunica cu spaţiul articular şi se pot lărgi, formând geode şi osteofite marginale os nou format acoperit de cartilaj în zonele nesupuse presiunii de susţinere.

Ulterior, în evoluţie, se remarcă pierderea progresivă a condrocitelor la toate nivelurile, cu subţierea marcată a matricei cartilaginoase şi, în unele situaţii, înlocuirea cu fibrocartilaj a cartilajului hialin degradat. Sinoviala înconjurătoare nu este afectată evident.

Care este tabloul clinic la pacienții cu boala artrozică? Stadiile iniţiale ale procesului artrozic sunt asimptomatice clinic, discrepant faţă de prevalenţa crescută a modificărilor fizice şi radiologice de boală artrozică.

Durerea este simptomul, ce sugerează diagnosticul de boală artrozică, interesând iniţial o singură articulaţie şi apoi altele. Durerea este descrisă ca fiind una profundă, acompaniată adesea de redoare articulară dificultate în mobilizare ce urmează perioadelor de inactivitate la ridicarea din pat dimineaţa, la ridicarea de pe scaun.

Durerea poate iradia în zonele învecinate, se exacerbează la utilizarea articulaţiilor respective şi, în fazele precoce de boală, este semnificativ ameliorată de repaus.

injecțiile sunt eficiente pentru durerile articulare

O dată ce boala se învecheşte, durerea devine persistentă, interferând funcţionalitatea normală şi împiedicând somnul, chiar în cursul artroza articulațiilor interfalangiene. Cele mai interesate articulaţii în procesul bolii artrozice sunt: articulaţia metatarsofalangiană a halucelui, articulaţiile interfalangiene proximale şi interfalangiene distale ale mâinilor, articulaţia carpometacarpiană a policelui, şoldurile, genunchii, coloana vertebrală cervicală şi lombară.

Durerea în patologia reumatică (2)

La examenul clinic, articulaţiile interesate sunt, de regulă, deformate sensibile la palpare, prezintă crepitaţii şi limitarea mobilităţii. Instabilitatea articulară apare numai în formele severe. Mărirea volumului articulaţiilor este produsă de măririrea suprafeţelor osoase, osteofitelor şi, uneori, a hidrartrozei de însoţire. Pacienţii cu boală avansată prezintă deformări grosolane, cu subluxaţii. Uneori, debutul simptomelor este acut cu roşeaţă şi durere în articulaţia afectată.

Nodulii Heberden pot induce deformări ale interfalangienelor distale cu deviere laterală sau în flexie. O altă formă, boala artrozică erozivă, produce episoade dureroase similare, dar se diferenţiază de prima prin modificările radiologice erozive locale şi tendinţă la anchiloză osoasă.

Artroza – ce este, tratament si simptome

Anomalii similare celor din interfalangienele distale apar şi la nivelul articulaţiilor interfalangienelor proximale, fiind cunoscute sub denumirea de noduli Bouchard. O altă articulaţie frecvent interesată în artroza mâinii este articulaţia carpometacarpiană a policelui, care determină dureri la solicitare şi poate conferi forma pătrată a bazei policelui.

Cel mai afectat compartiment este cel femuro — tibial medial cu deformare în varus. Interesarea compartimentului lateral determină deformare în valgus picioarele se întoarc spre exterior.

dureri acute la sold și inghinal

Un procent important dintre durerile genunchiului este cauzat de artroza compartimentului patelo — femural. În gonartroza idiopatică, examenul fizic poate releva durere la digitopresiune, crepitaţii şi cracmente la mobilizarea articulaţiei şi reducerea mobilităţii articulare.

Reacţiile lichidiene nu sunt rare, dar sunt reduse cantitativ. Examenul radiologic evidenţiază osteofitele.

tratament comun cu fructe uscate

Cu timpul, prin utilizarea articulaţiei, se produce degenerarea progresivă a cartilajului şi producţii osoase secundare, tipice. Durerea este localizată la nivelul arcadei inghinale, foarte rar în zona anterioară a coapsei şi la genunchi durere iradiată.

Artroza: simptome, diagnostic şi tratament

Cea mai precoce manifestare clinică în coxartroză este diminuarea rotaţiei interne; odată cu progresia bolii, amplitudinea mobilităţii se reduce în toate planurile, cu impact funcţional semnificativ. Mult mai frecvent întâlnite la femei, aceste modificări au fost atribuite stresului mecanic datorat încălţămintei cu tocuri înalte.

Compresiunea rădăcinilor nervoase, urmare a subluxaţiei articulaţiei apofizale, a hernierii unui disc intervertebral sau a pintenilor osteofitici poate determina astenie musculară, reducerea reflexelor osteotendinoase, parestezii sau hiperestezii. Spondiloza se poate localiza la orice nivel al coloanei. Spondiloza cervicală afectează articulaţiile disco — vertebrale, interapofizare şi unco — vertebrale. Artroza articulațiilor interfalangiene semnele generale de artroză se pot adăuga şi unele particulare: manifestări neurologice determinate de compresia directă asupra artroza articulațiilor interfalangiene vertebrale sau iritării filetelor nervoase periarteriale de către osteofitele posterioare: cefalee occipitală, vertij, tulburări vizuale diplopie, scotoame şi nistagmus sindromul Barre — Lieou ; interesarea rădăcinilor cervicale inferioare se poate exprima clinic prin precordialgii, ceea ce impune diagnosticul diferenţial cu durerea coronariană.

Boala artrozică – simptome, tratament, de ce apare

Simptomele menţionate pot fi accentuate de mişcările de rotaţie ale capului. Spondiloza toracală poate fi primitivă mai rar sau secundară unor tulburări de statică, bolii Scheuermann.

Semnele subiective sunt discrete; în timp poate apare cifoza toracală.

Categories Tags Artroza este o boala cronica degenerativa a articulatiilor, bazata pe: degenerare a cartilajului articular, cu o modificare ulterioara a suprafetelor articulare osoase, dezvoltarea de osteofite marginale, deformare a articulatiei, precum si dezvoltarea de sinovita moderata. Clasificarea Internationala a Maladiilor enumera in prezent osteoartroza, artroza, osteoartrita, si artroza deformanta, ca sinonime.

Spondiloza lombară este foarte frecventă. Şi unguent de durere articulară cu condroxid acest caz, durerea vertebrală este principalul simptom al bolii.

Ea poate fi localizată lumbago sau poate iradia pe traiectul diferitelor rădăcini nervoase interesate lombosciatică. În funcţie de teritoriul de iradiere, de afectarea reflexelor osteotendinoase rotulian şi achileande grupele musculare interesate, se poate aprecia rădăcina asupra căreia se exercită compresia.

Se întâlneşte mai frecvent la femei, articulaţiile cel mai interesate fiind interfalangienele distale şi interfalangienele proximale ale mâinilor, genunchii şi coloana vertebrală.

Cauze Intr-o articulatie, durerea poate aparea din numeroase cauze, cum ar fi: fractura intraarticulara, calusul exuberant, un corp strain intraarticular; luxatia capetelor osoase; retractia capsulei care compromite jocul articular, blocheaza miscarile si apare durerea; inflamatia sinovita in stadiul acut este disfunctionala prin durere; rupturi partiale sau totale de ligamente, tendoane, menisc; acumulari de lichid intraarticular de diverse cauze: traumatisme, boli autoimune, afectiuni reumatologice; procesul degenerativ primar si secundar care apare intr-o articulatie. Cea mai frecventa cauza de durere in interiorul articulatiei o reprezinta procesul degenerativ primar sau secundar, adica artroza articulara. Artroza este o afectiune care face parte din grupul reumatismelor degenerative si se mai numeste si osteoartrita sau artrita hipertrofica.

Cum investigăm un pacient cu boală artrozică? Examenul radiologic este cea mai importantă explorare imagistică. Artroza articulațiilor interfalangiene stadiile iniţiale, examenul radiologic este normal. În momentul în care apar modificări, boala este deja constituită. Principalele modificări din artroză sunt: îngustare neuniformă a spaţiului articular, expresia afectării progresive a cartilajului structura care, în mod normal, nu este vizibilă radiologic ; scleroză osoasă subcondrală, expresia procesului de eburnare de la nivelul osului subcondral; chisturi osoase subcondrale de diferite dimensiuni, de obicei mici; osteofite marginale, expresia procesului de hiperostoză, de neoformare de os; osteoporoză de diferite grade.